Hah...
vineri, 5 martie 2010
Que esta noche es la más fría, y no consigo dormir
As a decrepit father takes delight
To see his active child do deeds of youth,
So I, made lame by Fortune's dearest spite,
Take all my comfort of thy worth and truth.
For whether beauty, birth, or wealth, or wit,
Or any of these all, or all, or more,
Entitled in thy parts, do crownèd sit,
I make my love engrafted to this store.
So then I am not lame, poor, nor despised,
Whilst that this shadow doth such substance give
That I in thy abundance am sufficed
And by a part of all thy glory live.
Look what is best, that best I wish in thee.
This wish I have; then ten times happy me!
W.S.
To see his active child do deeds of youth,
So I, made lame by Fortune's dearest spite,
Take all my comfort of thy worth and truth.
For whether beauty, birth, or wealth, or wit,
Or any of these all, or all, or more,
Entitled in thy parts, do crownèd sit,
I make my love engrafted to this store.
So then I am not lame, poor, nor despised,
Whilst that this shadow doth such substance give
That I in thy abundance am sufficed
And by a part of all thy glory live.
Look what is best, that best I wish in thee.
This wish I have; then ten times happy me!
W.S.
joi, 4 martie 2010
People who Support Same Sex Marriage
Am fost întrebată astăzi de cineva dacă am ceva împotriva minorităţilor sexuale? Într-un context funny, desigur.
Bun, am glumit, s-a râs, dar apoi, cum i-am spus şi respectivului, cred ca încep să mă conving de ironia vieţii, cam în acelaşi mom în care mă întreba dacă am ceva împotriva minorităţilor sexuale, primesc acest invite pe facebook: “… invited you to join the Facebook group “I bet we can find 1,000,000 People who Support Same Sex Marriage”.
Funny, yes. Ca mai târziu, după ziua agitată pe care am avut-o azi, plecată de dimineaţă, ajunsă seara târziu târziu acasă, am observat că primesc şi un e-mail cu un clip...
Nu l-am găsit pe youtube, mi-e lene (plus că abia mai tastez din mijlocul pernelor mele colorate) să-l upload eu acolo, aşadar, o să-ncerc funcţionalitatea blogger-ului de a uploada filme cu the film strip icon in the post editor toolbar.
Probabil nu va funcţiona, deci, trebuie să socializăm pe e-mail ca să puteţi vedea integral clipul :))
Bun, am glumit, s-a râs, dar apoi, cum i-am spus şi respectivului, cred ca încep să mă conving de ironia vieţii, cam în acelaşi mom în care mă întreba dacă am ceva împotriva minorităţilor sexuale, primesc acest invite pe facebook: “… invited you to join the Facebook group “I bet we can find 1,000,000 People who Support Same Sex Marriage”.
Funny, yes. Ca mai târziu, după ziua agitată pe care am avut-o azi, plecată de dimineaţă, ajunsă seara târziu târziu acasă, am observat că primesc şi un e-mail cu un clip...
Nu l-am găsit pe youtube, mi-e lene (plus că abia mai tastez din mijlocul pernelor mele colorate) să-l upload eu acolo, aşadar, o să-ncerc funcţionalitatea blogger-ului de a uploada filme cu the film strip icon in the post editor toolbar.
Probabil nu va funcţiona, deci, trebuie să socializăm pe e-mail ca să puteţi vedea integral clipul :))
miercuri, 3 martie 2010
Efectele alcoolului....
Si-a cam furat-o mireasa!
Fetelor, dacă vă e teamă să nu plouă la nuntă, să nu vă pătaţi rochia, să nu vă împiedicaţi and etc... NU uitaţi că, se poate şi mai rău!
Ah, şi poate vă gândiţi de două ori înainte să plănuiţi o nuntă la cort...
Fetelor, dacă vă e teamă să nu plouă la nuntă, să nu vă pătaţi rochia, să nu vă împiedicaţi and etc... NU uitaţi că, se poate şi mai rău!
Ah, şi poate vă gândiţi de două ori înainte să plănuiţi o nuntă la cort...
A laughing pill...
O pereche de pensionari s-au dus la locul unde s-au întalnit prima dată. Stând în restaurant, bătrânul zice: - Îţi aduci aminte cum ne-am cunoscut acum 50 de ani? Seara am ieşit din restaurant şi am luat -o pe străduţa aia întunecoasă şi te-am luat pe la spate... - Bineînţeles drăguţule, că-mi aduc aminte, zice bătrâna şi-i face cu ochiul. - Ei şi acum în amintirea vremurilor trecute, hai să repetam figura. Plătesc ei nota şi se îndreaptă spre străduţa întunecoasă. Un tanar care stătea la masă vecina şi auzise conversaţia îşi zice că ar fi interesant să-i urmărească... Se ridică şi se duce după ei. După o vreme, îi urmăreşte de la un colt. Bătrâna îşi ridică rochia şi îşi dă jos chiloţii şi batrânul îşi scoate pantalonii, o prinde pe bătrâna de mijloc, iar ea se ţinea de gard. Ce a urmat timp de 40 de minute... l-a lasat mască de jur împrejur zburau picioare şi maini şi asa un sex atletic nu văzuse niciodată. La urmă, picară laţi şi nu se mişcară o ora. Tânărul şocat rău... aşa ceva nu văzuse în viaţa lui - niciun film, nici prietenii nu avuseseră aşa o experienta şi el nici atat ... nu pricepea nimic. Hotărât să afle cum fac ăştia de rezistă asa de 50 de ani încoa`, se hotărî să-i întrebe: - Domnule, în viaţa mea n-am vazut aşa ceva. Cum aţi făcut de sunteţi şi la bătrâneţe aşa de activi??? Şi la tinereţe cum era??? Bătrânul se uita lung la el şi-i spune: - Acum 50 de ani, în împuţitul ăsta de gard nu era curent electric! |
marți, 2 martie 2010
Cum? Mihaela, dragostea lui?
Haideţi să urmărim, un scurt clip împreună:
Primul lucru care mi-a venit în minte acum, a fost o pildă interesantă din filmul Doubt: o femeie a venit să se spovedească, a spus că ea şi o prietenă au bârfit o persoană şi că se căiesc pentru asta, cer iertare. Preotul le-a spus că NU este suficient.
Înainte să ceară să i se ierte păcatele, să meargă acasă, să ia o pernă şi un cuţit, să urce pe acoperişul casei şi să sfâşie perna complet. Apoi să revină. Ziş şi făcut, revine femeia la preot. I-a povestit că a făcut precum i-a fost cerut. Acum e iertată? Nu, zice preotul din nou. Ce s-a întâmplat pe acoperiş? Femeia i-a spus că a sfâşiat perna şi au ieşit toţi fulgii din ea. Atunci, zise preotul, mai înainte să ceri iertare, adună toţi fulgii care au ieşit din perna respectivă! Femeia, uimită de cerinţa preotului, spune: Mi-e imposibil să fac asta, fulgii au zburat peste tot, pe oriunde i-a dus vântul!
Da, revenind, parcă nu îmi vine să bârfesc despre subiectul posibilei relaţii (de orice gen ar fi ea) între Mihaela Geoană şi Liviu Dragnea. Spun doar, că oarecum, o admiram ca femeie, conducătoare a Fundaţiei Renaşterea, Crucea Roşie şi etc, dimpreună cu toate realizările personale şi profesionale. Mi-a pierut uşor admiraţia, observând cum lasă loc de interpretări prin detalii stupide, cum o doamnă ştim bine că nu ar trebui să facă. Adică, înţeleg că Monica Columbeanu nu va putea cumpăra clasa şi educaţia, că oricâte operaţii şi modificări şi-ar face Bianca Drăguşanu, elegantă în gesturi şi discuţii nu va fi. O parvenită fără minte, nu poate să se depărteze de origini, ba chiar, după cum spune o persoană dragă mie, o maimuţă, cu cât sare mai sus, cu atât i se vede curu` roşu mai mult! Dar Mihaela Geoană, o tipă născută într-o familie bună, educată corespunzător, atentă la imaginea ei şi a familiei ei, nu reuşeşte să acopere mici detalii care strică reputaţia?
Şi apoi, ştiti cum e, nu iese fum fără foc.
Totuşi, I have doubts. I have such doubts.
Primul lucru care mi-a venit în minte acum, a fost o pildă interesantă din filmul Doubt: o femeie a venit să se spovedească, a spus că ea şi o prietenă au bârfit o persoană şi că se căiesc pentru asta, cer iertare. Preotul le-a spus că NU este suficient.
Înainte să ceară să i se ierte păcatele, să meargă acasă, să ia o pernă şi un cuţit, să urce pe acoperişul casei şi să sfâşie perna complet. Apoi să revină. Ziş şi făcut, revine femeia la preot. I-a povestit că a făcut precum i-a fost cerut. Acum e iertată? Nu, zice preotul din nou. Ce s-a întâmplat pe acoperiş? Femeia i-a spus că a sfâşiat perna şi au ieşit toţi fulgii din ea. Atunci, zise preotul, mai înainte să ceri iertare, adună toţi fulgii care au ieşit din perna respectivă! Femeia, uimită de cerinţa preotului, spune: Mi-e imposibil să fac asta, fulgii au zburat peste tot, pe oriunde i-a dus vântul!
Da, revenind, parcă nu îmi vine să bârfesc despre subiectul posibilei relaţii (de orice gen ar fi ea) între Mihaela Geoană şi Liviu Dragnea. Spun doar, că oarecum, o admiram ca femeie, conducătoare a Fundaţiei Renaşterea, Crucea Roşie şi etc, dimpreună cu toate realizările personale şi profesionale. Mi-a pierut uşor admiraţia, observând cum lasă loc de interpretări prin detalii stupide, cum o doamnă ştim bine că nu ar trebui să facă. Adică, înţeleg că Monica Columbeanu nu va putea cumpăra clasa şi educaţia, că oricâte operaţii şi modificări şi-ar face Bianca Drăguşanu, elegantă în gesturi şi discuţii nu va fi. O parvenită fără minte, nu poate să se depărteze de origini, ba chiar, după cum spune o persoană dragă mie, o maimuţă, cu cât sare mai sus, cu atât i se vede curu` roşu mai mult! Dar Mihaela Geoană, o tipă născută într-o familie bună, educată corespunzător, atentă la imaginea ei şi a familiei ei, nu reuşeşte să acopere mici detalii care strică reputaţia?
Şi apoi, ştiti cum e, nu iese fum fără foc.
Totuşi, I have doubts. I have such doubts.
Labels:
aparenţă,
Bianca Dragusanu,
bileţel,
Doubt,
dragoste,
existenţă,
îndoiala,
întrebări,
Meryl Streep,
Mihaela Geoana,
Mircea Geoana,
Monica Columbeanu,
PSD
luni, 1 martie 2010
Vine, vine primăvara! Se aşterne-n toată ţara...
Nostalgic asteptata, pe solitare maluri,
In pragul unei dalbe si sfinte primaveri,
Cu torte vii, ca luna ce trece prin portaluri,
Mi te apropii dulce si plina de mister.
Imi spui un vis de-aseara, si-aud cum bate vantul
La geam, cu flori in mana, cu tipat de cocor.
Imi spui un vis de-aseara, si-mi pare ca-nainte
Mi l-a mai spus odata un straniu calator.
Un betigas penelul il porti de colo-ncoace,
Si umbra mea se lasa pictata pe carton.
Ce arde-n mine-i umbra pe-o insula de pace,
Ca soarele ce-apune: o pata pe plafon.
Asterni culori, de toate, poieni intregi cu fluturi.
Mai pui si pitigoii sa suiere in crang.
Si umbra mea tresare ca-n noapte alauta
Cand o cuprinde dorul salbatic si natang.
Intarziate patimi, cascade in surdina,
Faclii aprinse-n larguri, sub orizont stingher.
Vei mai veni aievea? Sa te astept si maine?
Ce zici, faptura dulce si plina de mister?
Autor: George Meniuc
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

