Da, domne. Părinţii ăştia. Mai ales mamele. Se-ncăpăţănează să ne arate cum e drept să faci un lucru.
Că nu e bine să faci aia, dar nici pe cealaltă, că trebuie să asculţi şi să nu te urci în copac. Ei bine, eu m-am cocoţat în copac. Pentru că am vrut eu şi pentru că mi-e bine aici sus. Dar mama nu şi nu, chitită să mă scuture de-acolo ca pe fructele pârguite. A încercat să se urce chiar după mine-n copăcel, ehe, câtă voinţă, uită că după doi copii şi-o dusă tinereţe, cocoţatu-n copaci e cel puţin o provocare. Ah da, mai e şi prostul ăla de frate'miu, tot gură cască după fusta mamei. Ce? Ce vă uitaţi toţi?
Dă-te bă, că cadeeeeeee!
Din ciclul clipuleţelor oldies, but goodies.
Briliantă faza şi adaptarea ta!
RăspundețiȘtergereP.S. Nu-i arătaţi filmuleţul lui Bucurenci că se supără pe urşi! :)
Uf... pe urs ori pe ursoaică, depinde în ce mood este!
RăspundețiȘtergere:)))) Good ONE! Caţă mică! :))
RăspundețiȘtergere:))))) asta e alpinism :)))
RăspundețiȘtergereSe şi pricepe ;-)
RăspundețiȘtergere