joi, 29 aprilie 2010

Awesome blogger

Am primit de la Nice acum o săptămână cred, un prea frumos premiu. Acea Nice care se lăfăie acum într-o vacanţă frumoasă prin Spania - frumoasă dar binemeritată mai înainte de toate. Numai munca la nişte articole foarte intresante pe blogul ei trebuie răsplătită.



Am mai primit premiul ăsta, acum câteva luni cred de la vreo 2 persoane, am uitat să-l menţionez.... Poate pentru că nu mi s-a părut la fel de sincer acordat şi de prea frumos prezentat ca la Nice pe blog. Le mulţumesc oricum şi celorlalţi şi-mi cer scuze că nu i-am dat curs pe blog mulţumirii mele sufleteşti.
M-au emoţionat cuvintele de la Nice şi au ajuns acolo unde erau direcţionate.
Aşa sper să ajungă şi aprecierele mele directe şi necondiţionate prin acest AWESOME premiu la: Molie (pentru că pune pucntul pe i), Izuh (pentru că-i o puştoaică isteaţă rău), Machiaveliq (pentru entuziasm şi spirit de observaţie), Vanghelie (pentru ironie şi sarcasm), Black Angel (pentru simţul umorului), Mihai Cuza (pentru că face bine la materia cenuşie), Cris-Mary (pentru că e o femeie specială), Laddy Bug (pentru că tot câştigă premii), George Andrei (pentru acel ceva), Marius Strâncă (pentru idei bune), cOokie Jar (pentru că mă updatează mereu), Offshore (pentru că e tare pregătit), pentru tot blogroll-ul of course... şi... mai sunt câţiva... pe care-i citesc de asemenea des... of, promit să revin după ziua aglomerată de azi şi să completez lista...

O zi bună, vă pup!

Asculta mai multe audio Muzica

luni, 26 aprilie 2010

Hey now, all you sinners...

Şi dacă... nu există Rai?
Unii ar fi tare dezamăgiţi.



Ai ghicit, tare dezamăgită aş fi şi eu. Ah.. nu, nu citeşti vreun script de înger, nici vorbe divine, nu am făcut totu` ca la carte până acum, ca să-mi asigur un loc Acolo Sus. Dar m-am străduit. Şi m-am gândit mult la ce zice Oscar Wilde în Portretul lui Dorian Gray: Singura cale pentru a scăpa de tentaţie este să-i cedăm. Şi totuşi, am văzut cu toţii în cazul eroului său la ce se ajunge. 
Hai să clarificăm puţin minţile perverse. Nu vobesc despre păcate trupeşti, despre orgii, beţii perpetue, minţi înceţoşate de prafuri demenţiale, ierburi nelegalizate ori crime (asta pentru minţile cele mai perverse, care cred că ea, crima, reprezintă pentru unii ceea ce reprezintă arta pentru noi. O metodă de a dobândi senzaţii extraordinare). Mă refer la dorinţe şi instincte de tot felul şi la modul în care reuşim să le înnăbuşim pentru că nu-s corecte, nu-s bune pentru noi, rănesc pe ceilalţi, sunt neprincipiale. Dar unde se duc? Gândul a fost deja aruncat precum un chips pe masa de poker. 
Dacă ne plac oamenii mai mult decât principiile, asta chiar înseamnă că ne place cel mai mult omul fără principii? 

vineri, 23 aprilie 2010

E bine să ai coarne?

Un filmuleţ tare amuzant, de care mi-am adus aminte azi la un pahar de vorbă şi glume pe subiecte, mă rog... diverse, at work (unde-l sărbătoream pe colegul George, desigur):


Vezi mai multe din Funny pe 220.ro


Apoi... se scarpină, nu glumă!

Shit happens

Mai întâi: La mulţi ani tuturor sărbătoriţilor de azi! :)

And now: Un zâmbet pentru o zi frumoasă de vineri?!


joi, 22 aprilie 2010

Laughs and exams...


Phh... şi eu credeam că am o zi ciudată.. Alţii au o întreagă viaţă ciudată!
Un filmuleţ de pe 220.ro căruia i s-a făcut PR şi de dimineaţă la Răzvan şi Dani:


Vezi mai multe din Funny pe 220.ro

Măi nu ştiu ce să cred despre oamenii ăştia. Că sunt speciali oricum. De obicei vedeam acest gen de filmuleţe şi râdeam of course, dădeam un fw către prietenii mei şi mai menţionam la o bere despre acel amuzant moment care ne-a binedispus pe toţi. Acum am ales să vi-l împărtăşesc şi vouă, nu ca noutate, nu vă înghesuiţi să-mi spuneţi că-l ştiaţi deja, nu asta e scopul. Mă-ntrebam doar ce ne amuză mai mult: o cădere amuzantă, o situaţie penibilă, un om cu probleme serioase la mansardă... să fie comicul de situaţie în general, acela care rezultă din diverse întâmplări, pe cât de neaşteptate, pe atât de hazlii....


Atât a fost momentul meu de respiro... mă întorc la citit despre creare şi deturnare de comerţ. Am un exam la master în câteva ore cu un profesor la care se înghesuie lumea să plătească nu ştiu ce sumă de bani ca să-i asculte prelegerile sale idealiste, de fost ministru al externelor sau ce-a fost dânsul... Persoană care ne anunţă cu eleganţă că nu o să trecem aşa uşor la examenul său. 

Cred că oamenii ăştia au ceva frustrări. Nu pricep cu ce m-ar termina pe mine psihic or profesional faptul că aş avea pentru prima dată o restanţă, ori că nu aş toci pur şi simplu cărţile recomandate de dânsul, cu idei uşor de combătut în multiple feluri. Nu văd ce lecţie ne dă pentru că ne supune unor examene complicate, la care nici nu se prezintă (îşi trimite asistenţii) şi unde trebuie să-mi spun părerea despre comerţul tărilor CEFTA în conformitate cu cele predate de dânsul. Când am încercat să-i explic în ce măsură ne ajută pe noi faptul că învătăm ceva politici comerciale, a schimbat subiectul.

M-aş fi aşteptat ca la o facultate particulară, să am parte şi de alt stil de a mi se preda anumite lucruri. Am mai făcut şi eu la viaţa mea diverse cursuri, plătite desigur, dar tare interactive şi interesante. Şi acum, să dau câteva mii de euro ca să mi se aducă în amfiteatru un politician, fost ministru, profesor şi la A.S.E., cu tot cu aerele de vedetă (când l-am rugat respectuos să vorbească ceva mai tare, să-l auzim, m-a întrebat pe ton serios dacă nu cumva avem de gând să-l înregistrăm)... nu mi se pare că merită banii. Banii aceia pe care, desigur, îi muncesc, la un serviciu minunat pe care-l am şi care mă răsplăteşte pe măsură pentru logica mea şi abilitatea de-a mă conforma lucrurilor şi situaţiilor noi, nu pentru ce-am învăţat la materia numită Politcii Comerciale la cursurile de masterat "Relaţii Economice Europene" în cadrul universităţii unde plătesc taxa menţionată.

The beauty of life! 

Btw.: m-am cam săturat de examenele astea de tip şcoală, tot practic sportu` ăsta de vreo 16 ani... cam aşa ceva...

My regards ;;)

luni, 19 aprilie 2010

vineri, 16 aprilie 2010

Aşa de... dies Veneris


1. Să ne amuzăm puţin:


2. Încă nu ştiu dacă să râdem sau nu:

MICI diferenţe între ţările bogate şi cele sărace:

 
   

joi, 15 aprilie 2010

Quelqu’un m’a dit

Que je peut...



Tot aşa mă gândesc că le-o fi zis şi mama unor fetiţe care se pozau ieri seară în toaleta mall-ului din Vitan, cu ochelarii 3 D (cu care se fofilaseră din sala de cinema în timpul rulării filmului), cu buze rujate şi pomeţi de-un rozaliu nenatural şi cu umeraşii dezgoliţi. Fără prea multă jenă, ştergând oglinzile de puţinii stropi care categoric nu dădeau bine la cameră, se postau pe masa de toaletă, cu câte un funduleţ de maxim 13 ani şi cu fustiţele ridicate, arătându-şi picioruşele încă nedezvoltate.
Notă: Dacă apar şi eu pe vreun hi5 sau facebook lângă uscător, reflectându-mă în pozele lor, îmi cer scuze pentru faţa de babă uimită.

Revenind, quelqu’une m’a dit să văd filmul Date Night. L-aş fi văzut oricum din două motive: sunt clientă fidelă la Hollywood Multiplex şi îmi place de Tina Fey de când am văzut mult premiatul serial 30 rock. Ah şi mai era un motiv: Mark Wahlberg a apărut fără cămaşă :">
Aşadar,  mi-am luat prietena de braţ (restul găştii era fie la work, fie la sală) şi i-am zis: hei, let`s be friends (a se citi lesbi friends) la un meniu Romance în Mall Vitan.


Frumos filmul, fugiţi şi relaxaţi-vă la o comedie interesantă, cu multă acţiune, o cascadorie cu maşini de tot râsul, cu Tina Fey, Steve Carell, Mark Wahlberg (tare sexy ÎNCĂ) şi de ce nu, cu Will I am and so on!

Enjoy!

marți, 13 aprilie 2010

Poker

Am promis că-mi spun părerea despre mult lăudatul Poker, al lui Sergiu Nicolaescu. Am fost, pe 9 aprilie, la premieră, să văd cu ce ne surprinde în materie de comedie, regizorul român controversat. De altfel, singura comedie după Nea Mărin Miliardar din `79 (genial film).

Ei bine, Poker (inspirat din piesa de teatru cu acelaşi nume a lui Adrian Lustig) aduce ironii, mai mult sau mai puţin subtile la adresa societăţii noastre mult iubite, prin aluzii la trecut, la corupţie, la nelegiuirile din rândul politicienilor, la interese de tot felul, la scopul care scuză mijloacele, astfel: se pomeneşte de alăturarea Ministerului Sănătăţii şi a brand-ului Ferrari, de patronii unor echipe de fotbal locuitori ai frumoasei Pipera care-şi pot permite orice, inclusiv cumpărarea unui loc în Parlament, de mătuşa care moare curând şi lasă o avere nepotului sus-pus în politica românească, de comunism şi de revoluţie, de regim şi de jocuri de interese.

Cei 4 prieteni din copilărie pe care-i uneşte jocul de poker sunt: Horia Vrabete (Vladimir Găitan), un medic, chirurg estetician mai precis, fără prea multă conştiinţă şi cu ceva impotenţă se pare, Titel Pangică (Horaţiu Mălăele), un mafiot mai mereu încălţat în bascheţi, care lăcrimează intens după elefantul de la Zoo care a decedat cu ceva vreme în urmă, Cladiu Viţelaru (Valentin Teodosiu), un senator care-şi pierde din influenţă şi  Marcel, care nu apare în film, locuind în America de ceva vreme, dar prezenţa lui este mereu simţită precum o umbră a celorlalţi 3 prieteni.


 În mare, un film bun, cu mici exagerări, de pildă domnul Nicolaescu se iubeşte suficient de mult încât (dacă tot n-a jucat în filmul său - de data asta), să nu uite să proiecteze o scena cu dânsul din trecut, Jojo e un soi de supravieţuitoare fantastică, salvată de vesta antiglonţ (fază des întâlnită în filmele americane, dar deh, dacă o vedem la români ne permitem să spunem că e o scenă de rahat). Mai apare ceva grabă în prezentarea trecerii timpului, acţiunea începând undeva în 1962 (la o şcoală cu termopane din Bucureşti) şi evident, oprindu-se în prezent.

În rest, suficiente glume bune, un joc minunat al actorilor Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu şi al actorilor Ion Ritiu, Mircea Diaconu, Jean Constantin, Vasile Muraru, de asemenea.

Personajul Monica, o fostă prostituată care nu-ţi poate schimba năravul, este jucată de Cătălina Grama. Jojo este de-o dezinvoltură extraordinară lângă nişte actori mari, e naturală şi nu se pierde nicio clipă. M-a surprins în mod plăcut jocul ei şi accentul rusesc pe care nu-l greşeşte nicio clipă. Fiind primul ei film de lung metraj, nu pot decât să o felicit pentru tot.

Vă recomand să-l vedeţi, este un film românesc bun. Nu genial, din punctul meu de vedere, dar un film bun. Ca idee, a adus lume multă în sălile de cinema.
Vizionare plăcută!

Voi ce părere aveţi despre filmele lui Sergiu Nicolaescu?

sâmbătă, 10 aprilie 2010

Leapşa machiată!

Acest articol nu va fi citit de bărbaţi! Mai bine! Nu e cazu` să ştie ei micile noastre trucuri. Am să purced în a completa această serie de întrebări primită de la the NICEst girl in blogosferă. Înainte, postez şi o poză avec moi când eram bibilită de un make-up artist înainte de o filmare. 


1. De câte ori îţi speli faţa pe zi?
O dată.
2. Ce fel de ten ai?
Ten normal.
3. Cu ce îţi cureti faţa?
 NIVEA, gel de curăţare. Garnier pentru ochi.
4.Ţi-l exfoliezi?
Da. Planet Spa - Avon.
5. Ce brand obişnuiesti să foloseşti?
 La produse de curăţare: Nivea, Garnier, Estee Lauder.
6. Ce cremă foloseşti?
Ceva pe baza de alge, un produs naturist.
 7. Ai pistrui?
Nu.
8. Foloseşti crema pentru ochi?
Am, dar uit s-o folosesc. Am un program încărcat, dorm puţin iar un gel natural din plante pentru ochi îi face să-şi recapete vitalitatea. O să încerc să nu mai uit de el.
9. Ai fost sau esti predispusă la acnee?
La acnee, nu. Coşuri am avut şi mai am uneori, nu-s probleme serioase însă şi nici vreo dereglare hormonală.
10. Ai avut nevoie vreodată să foloseşti Pro-Active?
What is that?
11. Ce fond de ten foloseşti?
L`oreal accord parfait.
12. Dar anticearcăn?
Nu am achiziţionat vreunul până acum. Dar probabil voi încerca. Nu am mari probleme cu cearcănele, curios, deşi dorm puţin şi am parte de o zi încărcată, după cum spuneam.
13. Ce nuanta a pielii ai?
 Măslinie.
14. Ce crezi despre genele false?
Sunt... false.
15. Stii că trebuie să-ţi schimbi mascara o dată la 3 luni?
Da.
16. Ce brand de mascara folosesti?
Rimmel London.
17. Sephora sau Mac?
Sephora.
18. Ai un card Mac Pro?
Nu.
19. Ce instrumente pentru machiaj foloseşti?
Câteva pensule, un bureţel şi diverse creioane.
20. Folosesti baza de machiaj sau primer pentru ochi?
Da, se aşează altfel fardul.
21. Dar pentru fata?
Da.
22. Care este culoarea de fard preferată?
Violet. La ochi căprui merge de minune. Şi-mi şi place.Altele ar mai fi: gri, kaki, auriu, bronz, albastru.

23. Folosesti creion sau tus?
Creion, dar nu mereu. Adică de obicei, nu îmi machiez ochii cu fard. Aplic o baza şi un rimel pe gene doar. Seara însă, folosesc fard şi pentru conturare sau un efect de smokey eyes şi puţin creion.
24. Cat de des îţi bagi creionul în ochi?
Never.
25. Ce crezi despre pigmenti?  
Interesantă substanţă, interesant cum se joacă liniştiţi cu pielea noastră şi ne dau nuanţele dorite de ei.
26. Foloseşti machiaj mineral?
Nu mereu.
27. Care e rujul tău preferat?
Nu prea folosesc. Pentru zi însă, nuanţe calde în principiu, dar nu mă feresc nici de un roşu intens.

28. Dar lipgloss?
Da.

29. Care e blush-ul tau preferat?
Signature Satin Creme de la Estee Lauder.
30. Îţi cumperi produse de machiaj de pe Ebay?
Nu.
31. Îţi plac magazinele cu produse cosmetice?
Le ador. Pierd la fel de mult timp în ele ca în magazinele de haine.
32. Mergi la Cosmetic Company Outlet?

Nu.
33. Ai luat vreodată în considerare să faci cursuri de machiaj?
Da, am mai participat la vreo două cursuri.

34. Uneori eşti stângace când te machiezi?
Mă pot lăuda că sunt chiar pricepută de fapt.
35. Numeste o “crimă” în ceea ce priveşte machiajul.
Conturul buzelor. Dacă tot îndrăzneşti să ţi-l faci, do it well... 
36. Îţi plac culorile aprinse sau cele neutre în ceea ce priveşte machiajul ochilor cât şi buzelor?
Îmi place şi cele aprinse şi cele neutre, depinde de ocazie şi de starea mea de spirit.
37. Care celebritate are întotdeauna un machiaj impecabil?
Toate au buşit-o măcar odată, dar o femeie care arată mereu bine e salma hayek, ah şi pe Rihanna o machează aştia destul de bine, o mai şi "taie" prin clipuri de zici că e fotomodel cu craci de vis, deşi live e o mare FOCĂ.
38. Dacă ar trebui să ieşi din casă folosind un singur produs de machiaj care ar fi acela?
Fondul de ten.
39. Ieşi din casă fără să te machiezi?
Nu prea.
40. Crezi că arăţi bine şi nemachiată?
Arăt decent. Dacă aş fi nevoită, probabil nu aş folosi machiaj.
41. Din punctul tău de vedere, care e cel mai bun brand în materie de cosmetice?
Sunt mai multe. Cred în cele pe care le folosesc: L`Oreal, Garnier, Estee Lauder, Rimmel London.
42. Ce crezi despre makeup? 
“The best thing is to look natural, but it takes makeup to look natural” C.K.

Leapşa merge către: IzuH, Cris-Mary, LadyBug, cOokieJar, Gânduleţ. Fetelor, la treabă!

joi, 8 aprilie 2010

Să fii, sau să nu fii...

Am fost nevoită ieri, să ajung la spital(e) din cauza unor acute dureri abdominale. Oh vai, să ne ferească D-zeu de spitalele statului şi de boli. Tot Lui îi mulţumesc că azi au trecut de la sine durerile. Diagnostic?! Nope, un total de vreo 7 medici (dintre care 3 chirurgi) nu au reuşit să mă lămurească: mizau pe o banală apendicită. S-a dovedit după analize la sânge că nu este. Au exclus orice altă problemă a altor organe. Tot felu` de teste şi însemnări pe vene mai rău ca viciaţii şi niciun răspuns categoric. Noroc că nah, am mers cu "pile" şi am fost băgata în seamă pe măsura acelor pile prin ale noastre dragi spitale. Şi noroc că aceste pile m-au dus la cei mai buni medici din centrele respective. Dar ce nebunie era pe la camerele de gardă ale spitalelor statului...



Anyway, nu am fost niciodată internată şi nici nu îmi doresc asta.Groaznică senzaţia prin spitale. Iar în centrele private, deşi apreciez serviciile şi curăţenia, trebuie să recunosc că medicii nu-s tocmai THE BEST in business. Mă amuz acum când îmi aduc aminte de prea controversatul nostru preşedinte (cel care are astăzi un Duster roşu plătit de nevastă) care declara cu ceva vreme în urmă că 40% din diagnosticele medicilor sunt greşite. O exagerare totuşi, dar trebuie apreciat că domul Băsescu ştie să compună hiperbole. 

Mâine mă duc la filmul POKER... I hope so... Asta apropo de doctori, căci am auzit că Vladimir Găitan face un rol frumos al doctorului fără conştiinţă.
Apropo, POKER e şi o piesă de teatru care se joacă de vreo 6 ani la Teatru de Comedie. Aţi văzut piesa?
Ce părere aveţi despre filmul lui Sergiu Nicolaescu?


marți, 6 aprilie 2010

Hai sâmbăta aceasta la un eveniment FRUMOS!




“Lolita… lumina a vieţii mele, văpaie a viscerelor mele. Supliciul meu, suflet al meu. Lo-lii-ta: vârful limbii execută o miscare în trei timpi, coborând pe valul palatului ca să atingă, la timpul trei, dinţii.                                           Lo. Li. Ta.”        Vladimir Nabokov                                                                       
V for Vintage şi Lolita, pentru că Lolita nu poate fi vreodată personaj secundar.
Pentru că Lolita e a noastră, niciodată a ei.
Pentru că Lolita e o amintire vizuală intimă, dar a fiecăruia.
Pentru că Lolita ar putea purta: şosete lungi, scurse pe gamba, rochii de prinţesă, făcute pe comandă, bijuterii fantezie şi ruj aprins, roz, dar şi negru, bumbac, dar şi voal, bocanci grei, înnobilaţi doar de puritatea trăsăturilor, sclipici, fără kitsch, haine cu scopul lor cel mai primar.
Lolita va fi gazda ediţiei V for Vintage cu numărul 4.
CU: vintage, colecţii LOLITA, accesorii şi arta LOLITA inspired
Când: sâmbătă, 10 Aprilie 2010
Unde: Cafepedia, Str. Pictor Arthur Verona nr. 2
Program: 12.00-20.00
Dress-code: Lolita (rochii, roz, ingenuu), gentleman
Intrare: 10 lei (cocktail Campari Lolita inclus, ia-l de la mansardă în happy hours)
Pentru alte detalii, intraţi şi aici Ne vedem acolo!

luni, 5 aprilie 2010

Back on track

A trecut şi paştele ăsta. Cu femei constipate, cu bărbaţi balonaţi, cu reclame la colebil, triferment şi fiobilin, cu apeluri la serviciul de ambulanţă, cu oameni beţi sau îmbuibaţi peste măsură, cu dansuri prin cluburi deocheate, cu grătare în aer liber, cu ieşiri la munte sau de ce nu, la mare (I did it) şi cu lumina în suflet sau mă rog, undeva, adânc aflată-n fiecare dintre noi.



Acum, back on tracks... Pentru mine job, ceva prezenţe pe la master (sper), câteva deadline-uri şi proiecte şi o nouă perspectivă, sper. Nu reuşesc să găsesc mereu motivaţia apropierii rutinei după câteva zile libere. Voi reuşiţi?

Cum aţi petrecut de Paşte?

(edited by Machiaveliq)

joi, 1 aprilie 2010

Intimacy problems?

Pe mine mă mai apucă aşa uneori câte o treabă,  fix când nu e cazul. Când stau în aglomeraţie cu maşina CEL MAI DES şi nu am pe unde opri ca să-mi rezolv nevoia fiziologică generată de cei minim 2 L de apă pe care-i beau pe zi. Si acum mai am o altă problemă: NU toalete publice, NU natură (deşi e mai sănătos, dar nu ştii cum apari pe youtube de printre copăcei) şi în general NU locuri murdare.

Dar aici, în locul unde până şi regele merge pe jos, poţi să te manifeşti, oare?

 (exterior)                                                                        

  (interior)


















(painted floor la etajul 10 al unei clădiri)