miercuri, 3 februarie 2010

A greşi e omeneşte - Errare humanum est



„A greşi e omeneşte” .. continua cineva spunând „a ierta e dumnezeieşte”..  Omul trăieşte experienţe de cele mai multe ori, de necuprins prin cuvinte; alteori se găsesc oameni talentaţi care ştiu să spună lucrurile potrivite în momentele sau situaţiile cuvenite. Dacă a greşi e omeneşte, atunci a ierta este un privilegiu al minţii noastre: acela de a se elibera de supărarea, tristetea sau resentimentul care ne macină sufletul şi ne împiedică să privim înainte.  Iertarea precede greşeala, dar totuşi puterea unui om de a ierta nu depăşeşte uneori puterea unui om  de a-şi recunoaşte greşeala.

„A greşi e omeneşte, a starui în greseala...” – Am atins această derivare a proverbului pentru că, uneori greşeala nu este nominală. Uneori nu se rezumă la copilul care nu îşi ascultă mama, la minciuna unui prieten faţă de apropiatul lui, la alegerea unei soluţii nepotrivite, sau nici măcar la gânduri necurate. Pentru că puterea unui om de a înţelege şi de a-şi îndrepta propriile greşeli este uşor de regăsit în interiorul fiecăruia. Ce te faci însă, când o întreagă omenire, insistă să persiste în greşeală?  Şi îmi vine acum în minte  o poveste: 
În Evul Mediu apusean se gãsise o soluţie miraculoasã pentru mai toate bolile: luatul sângelui! Cu lanţeta şi ligheanul, orice bãrbier sau felcer apãrea cu multã competenţã în casele suferinzilor. Şi aplica soluţia miraculoasã: lua sânge. Uneori, prin rezistenţa organismului, în ciuda "tratamentului", omul se vindeca. De multe ori însã, lovit de boalã, slãbit de pierderea de sânge, bolnavul dãdea din rãu în mai rãu. Era, din nou, chemat felcerul sau bãrbierul sau medicul. Soluţia? Sã se mai ia niste sânge! Mulţi au murit cu zile din pricina acestui tratament, acestui tip de gândire. Si, cu adevãrat, cine uită istoria, merită s-o repete!
            Este, asadar, un proverb înţelept ales a fi comentat, prin implicarea de la individ la grup de individ si prin profunzimea verbului „a gresi”.
            Ca să închei intr-un ton vesel, mai există şi o altă continuare: „A greşi e omeneste, a critica e româneşte”. Oricum, ideea este din principiu preconcepută. Românul, poate şi datorită sistemului de care este condus, are tendinţa (uneori nejustificată) de a critica şi de a fi împotriva tuturor, de a percepe oamenii din jur ca fiind pe interes, nedrepţi, că ar ascunde ceva. Ca să fii tolerant şi rezonabil trebuie să greşeşti şi să fii iertat, să şi se gresească şi să ierţi. Sunt lucruri care fac parte din viata şi pe care le-am experimentat, din păcate sau nu, de prea multe ori şi la toate vârstele.
            Dacă nu ar mai fi greşeala, nu ar mai fi nici iertarea şi în concluzie nu ar mai exista împăcarea.. şi ştim cu toţii cât de importanta şi liniştitoare poate fi .. împăcarea (cu ceilalţi sau cu tine însuţi/însăţi).



15 comentarii:

  1. promit ca citesc diseara totul ;;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Hey, nu te obligă nimeni, take your time, iar dacă te plictiseşte, leave it! There are no social conventions :))

    RăspundețiȘtergere
  3. îmi place să conjug prin fapte verbul "a greşi"
    în orice zi,
    fie că este roz... sau gri :)

    RăspundețiȘtergere
  4. mama ralu, ii faci cometitie lui Mariciu? bah ce familie de bloggeri :P

    RăspundețiȘtergere
  5. semnat pt comm de mai sus: Crisu ca n-am cont de wordpress or another shit din lista

    RăspundețiȘtergere
  6. Depinde foarte mult ceea ce trebuie să ierţi... unele lucruri, chiar şi reparabile, tot nu pot fi iertate... cel puţin aşa văd eu lucrurile!

    Keep up the good work!

    RăspundețiȘtergere
  7. @Crisu`.. apreciez.. cu sau fără cont, mereu INCONFUNDABILĂ! ;) p.s.: nu concurăm, suntem mult prea full of ego even for that... :D

    RăspundețiȘtergere
  8. @balamuc: d`aia avem memorie, ca să nu uităm anumite lucruri, dar de iertat, am putea incerca să le iertăm... nu?

    Ms!!

    RăspundețiȘtergere
  9. Daca ne-ntreaba cineva... Da', si-asa nu ne-ntraba nimeni...

    RăspundețiȘtergere
  10. ..A gresi e omeneste, a starui in greseala e diavoleste".....

    RăspundețiȘtergere
  11. @AJN: da.. aşa s-ar zice? să fie adevărat? ce e dumnezeiesc şi ce e diavolesc?! :>

    RăspundețiȘtergere
  12. @`mnealui: Dar oamenilor le place oricum să aiba mereu răspunsul... că-i întreabă cineva, ori că nu.

    RăspundețiȘtergere
  13. exact ca tine KristDay...

    RăspundețiȘtergere
  14. Acum fiecare gandim in moduri diferite . Mai bine stam la locu nostru si mai bine ( mult mai bine ) gandim inainte de a face o boacana

    RăspundețiȘtergere