luni, 15 martie 2010

Never on a leash

Am fost, duminică, într-o lungă plimbare prin Bucureştiul însorit. Aux pieds. Ce poate fi mai frumos? Parcuri, străzi, flori, oameni, agitaţie, ochelari de soare. Am sfârşit plimbarea pe străzile de peste drum de Circul Globus (Ştefan cel Mare), mai exact pe Str. Domniţa Ruxandra nr 15, la Verde Cafe. Nu mă pricep la fel de bine la făcut reviews ale locurilor foarte drăguţe în care ne duce pasul, precum reuşeşte Machiaveliq, dar o să mă străduiesc să-i laud suficient pe cei de la Verde Cafe, pentru că au o locaţie foarte interesantă.

Am să mă ajut de faptul că se prezintă foarte bine pe facebook şi o să adaug cuvinte de laudă pentru atmosfera reconfortantă. Am putut rămâne acolo doar timp de o oră (trebuia să ajung în alt loc), dar mi s-a părut extraordinar de relaxant. M-a ajutat designul special, operele de artă, meniul handmade, originalitatea, îngheţata făcută în casă, limonada bună şi cafeaua aromată. E locul unde poţi veni să-ţi citeşti cartea preferată, să lucrezi la proiectul acela pentru serviciu, să-ti răsfoieşti paginile preferate de internet, să îţi iei prietenii la o bârfă relaxantă... Abia aştept să fie suficient de cald ca să se poată face lucrurile astea şi-n grădina Verde Cafe.
Una din pasiunile mele ar fi mâţele, speciale şi fiţoase, delicate şi totuşi puternice. În Egiptul Antic, ele erau adorate ca animale sacre (mama sau universul). Ştiţi deja asta, nu vă mai plictisesc cu lecţii de istorie a pisicilor. Cred cu tărie că sunt speciale.


La Verde Cafe există (deocamdată) vreo 3 mâţe: Obama (v-aţi prins că este negrul de mai sus), Liz Taylor şi am uitat cum o cheamă pe a 3a (tot o negruţă simpatică), asta pentru că e specială, retrasă şi foarte ZEN, după cum spunea Claudia, care ne-a întâmpinat acolo călduros. Am spuns că sunt deocamdată 3 mâţe, pentru că Liz e graviduţă. Şi tare sociabilă şi alintată.


De vreo 2 zile, nu ştiu de ce naiba (sau cred că ştiu), am avut mici dureri de stomac (un început de gastrită probabil, sau cum se traduce faptul că nu mănânc la timp, nu mănânc ce trebuie plus puţin stres şi oboseală etc). Liz a stat pe lângă mine pe tot parcursul vizitei la Verde Cafe, mi-a masat abdomenul, serios, cu lăbuţele ei, ca un  maseur profesionist, plină de căldură însă şi iubire. Da, ştiu că pisicile fac asta, se aşează pe locul dureros, simt duferea ori suferinţa. Apoi, a adormit pe mine, cu burtica ei mare şi caldă şi cu toţi cei minim 4 puiuţi ai ei (cred). Aflăm peste aproximativ 3 săptămâni....


Oricum, vizitaţi Verde Cafe, dacă vă place atmosfera bună, arta, originalitatea ori dacă vă plac evenimentele drăguţe, precum cel din 27 martie, când Verde Cafe se alătură tuturor celor care susţin ORA PĂMÂNTULUI, prin organizarea evenimentului numit La lumina lumânării.

I shall be there... :)
You must be there also!

14 comentarii:

  1. Ce drăguţ:D. O să ma duc şi eu să mă bucur de o cafea :X, doar că va trebui să ma ghidezi, să-mi spui cum ajung exact :)):D. vezi ce faci cu durere aia de stomac...

    RăspundețiȘtergere
  2. pare un loc tare interesant!
    oricum, ca sa-ti raspund la intrebarea: "Am fost, duminică, într-o lungă plimbare prin Bucureştiul însorit. Aux pieds. Ce poate fi mai frumos?"
    Pai eu zic ca mai frumos decat o plimbare lunga prin Bucreseti ar fi o plimbare lunga in Timisoara...unde mi se pare bestial...alta lume, mult mai civilizata, mult mai prietenoasa, curat, cladiri interesante, super cafenele (seamana mult cu verde cafe din ce zici tu - fara mitzoi :) )
    Pana ajungem in Timisoara, hai sa ne vedem la verde cafe :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Odata cu primavara, toata lumea vrea verde. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. @izuH: da, păi putem merge împreună, no problem :)

    @Sab: Mă crezi că n-am vizitat până acum Timişoara? Hai, take me!!!! :*
    Dap, cu prima ocazie când ai chef de ieşit (şi eventual nu suntem pe la munci) mergem la Verde Cafe! :*

    @molie: oh da.... green is the colour of passion now! :))

    RăspundețiȘtergere
  5. si eu vreau verde macar ca afara bate vantu si se cam anunta lapovita!!

    RăspundețiȘtergere
  6. @orry: nuuuu, nu iar! I can`t take it anymore!
    Hai să facem o campanie pro PRIMĂVARĂ, facem şi nişte bannere interesante, poa` ne ascultă Nenea :))
    O zi bună, Orry!

    RăspundețiȘtergere
  7. Super-special locul.. mâţele sunt geniale iar limonada îţi dă senzaţia că nu se mai termină..

    RăspundețiȘtergere
  8. @machiaveliq: yup yup! mai mergem!

    RăspundețiȘtergere
  9. @cris-mary: felicitări ptr cererea în căsătorie, romantică precum parisul în care s-a petrecut! :*

    RăspundețiȘtergere
  10. Interesant locul insa pe cat adori blanosii pe atat am ALERGIE la matze ce-i drept nu la toate dar parca nu-mi vine sa devin un "cobai" al matzelor sa testez la care sunt si la care nu :P In orice caz lasand alergiile la o parte...o placere Raluca sa-ti citesc zilnic blogul si sa ma mai delectez si eu prin ochii tai cu ce se mai intampla prin lume (tu stii ce vreau sa zic)...:D am sa incerc sa ajung totusi daca zici ca-i asa special! Pupici !!!

    RăspundețiȘtergere
  11. @Bianca: you, I feel you :))
    Miss you :*
    Pupa-l şi pe blanosu` GOLD, la care NU esti alergica :P

    HUGS!

    RăspundețiȘtergere
  12. ihh, daca tu esti in poze, tare dragutza esti, asa cu gropitze,,,ehh

    RăspundețiȘtergere
  13. @Grapefruits: Hah, da... it`s me. Şi venind de la o femeie, chiar o să-l iau ca pe un compliment real! Multumesc.

    RăspundețiȘtergere